Buna
Am gasit regulamentul.
Scuze!

Regulile acestui concurs se afla la topicul principal denumit:
"Castiga-ti rochia de mireasa", vezi subtopicul numit "Regulament".

In ziua de 11.11.2009, de ziua logdnicului meu ne-am strans cu toti sa il sarbatorim impreuna cu familia mea (cu care el se intelege extraordinar de bine),sora si viitorul meu cumnat, matusa mea cu sotul ei si socrii.
Pentru mine era o simpla aniversare nu aveam de unde sa stiu ce comploteaza logodnicul impreuna cu sora mea.Am servit frumos aperitivul iar dupa aceea el s-a dus sa faca gratarul am mancat si acest fel de mancare si cand de o data ma cheama la el sub arcada pe care o avem pe hol unde ingenuncheaza si scoate din buzunar inelul facandu-mi o declaratie de dragoste de fata cu intreaga familie(plin de emotii abia putea sa mai vorbeasca) iar aici incepe complotul surorii si al lui.
Sora a filmat intreg evenimentul asa ca oricand doriti eu pot sa postez pe site cererea mea in casatorie.
Si bineinteles ca orice poveste frumoasa eu am spus da plina de emotii si cu lacrimi in ochii ca sa nu mai vorbim de parinti si socrii care la final ne-au felicitat.
Nunta are loc pe data de 17.07.2010
Numele meu este Claudia Bugeanu iar rochia preferata de la La Sposa este din colectia 2010 si se numeste London
http://www.biensavvy.ro/colectie.aspx?i ... 1&pas=9#aa

Buna fetelor !!!!

Ma numesc Andreea Gherghe si vreau sa va marturisesc ca de pe site-ul : http://www.biensavvy.ro , mi-a placut cel mai mult rochia Iolanda din colectia Bien Savvy 2010. Este simpla, deosebita si mi-ar placea sa o pot purta in ziua nuntii mele , adica pe : 12.09.2010.

Mai jos veti avea drept dovada a cererii in casatorie..inelul de logodna

Maaaareeeee mi-a fost uimirea cand l-am primit.

August...caldura...un concediu de neuitat ne doream...suntem fericiti...plecam in Grecia...plecam in vacanta mult dorita sa ne relaxam...departe de cotidian....doar noi doi...pentru prima oara cand ieseam din tara...de vis !!!

Prima seara in Grecia...romantic..am facut o plimbare pe malul marii...ne-am descultat ca sa ne racorim piciorele in apa mediterana...am ras...ne-am stropit cu apa...am alergat...ne-am invartit...m-a luat in brate...am facut poze desculti in apa...apoi ne-am oprit la o taverna pe malul marii, unde la lumina lumanarii am luat cina....."Superb"-mi-am zis...marea asa de aproape de noi...asa liniste...
Pe drumul de intoarcere ii spun : " Iubitule, nu o sa ne ajunga apa minerala...e deschis la magazinul acela..mergem sa mai cumparam apa ..sa o avem in camera ? "
" Ma simt cam obosit de la drum...nu vrei sa te duci tu ? ...si eu intru sa fac un dus ..te astept in camera "
Hhhmmm...m-am obisnuit....ce rost are sa insist...?..Ma saruta lung in intersectie...apoi eu pornesc spre magazin..iar el spre hotel...
Ii cumpar ceva bun..ca sa-i fac o surpriza...ajung la hotel si receptionistul ma opreste...
" Am ceva pt dvs !" ... " Pt mine?? " ...un plic...il deschid in mers...
"Pentru ceea ce am inceput acum un an de zile, pentru fericirea de azi, pentru toate sperantele si visele de maine, inima mea iti apartine....TE... "
Complot la adresa mea...! mi-a facut-o... Ajung in pragul usii de la hotel...in usa un bilet... ASTEPT...MI-A FOST DOR DE TINE !!!"
Deschid bucuroasa usa...in usa..statea EL...zambind...in mijlocul camerei..o inimioara maaareee din lumanari parfumate...mirosea a vanilie....raman fara cuvinte...Pe pat...o lenjerie aurie din saten si peste tot petale de trandafiri....geamul era deschis...se auzeau valurile marii....
Ma ia in brate...ma strange tare.....ma saruta cu fos...ma invarte...si rade...eu nu-mi gasesc cuvintele....ma ia apoi de mana...si ne asezam impreuna in interiorul inimioarei de lumanari....
" te iubesc...e prea putin"...langa el o cutie....ma roaga sa o desfac..oare ce-o fii?? Bomba atomica sau flacara violet ??
Desfac cu grija...o alta cutie...mi-o ia din mana si o deschide...inauntru...un INEL !!!
" Vrei sa fii sotia mea ? " Nu pot sa ma abtin si izbucnesc in lacrimi. Incep sa tip cu o voce ragusita: “Da! Da! Vreau!” ... El imi ia mana...si imi aseaza inelul pe deget..." E superb"...ma intreaba zambind : " Stii de ce spatiul dintre degetele tale a fost creat ?" " Nu stiu...la asta nu m-am gandit niciodata"..."Pentru ca degetele mele sa-l poata umple....zielele vor fi mai frumoase, iar noptile mai fericite....vom fi pentru totdeauna alaturi...zi..de..zi...Te iubesc "
Am fost de-a dreptul impresionata...daca aveam un microfon as fii spus lumii intregi....MA VOI CASATORI !!!!
Abia asteptam sa ma intorc in tara ca sa impartasesc tuturor vestea cea mare !! Si "prietenelor barfitoare " si celor dragi...parca o auzeam pe vecina " Fa vecina..i-auzi ca se marita asta lui Gherghe la toamna..i-a venit mintea la cap....ca prea n-o mai vedeam pe acasa..tot timpul era cu ala...daca o lasa cu fundu-n balta ? " Si in ciuda gurilor rele...si a grijii celorlalti pentru mine...uite-ma ca ma marit !!!

Cum am ajuns acasa am si inceput cu pregatirile...astept nerabdatoare acest eveniment unic in viata mea !!

Buna ma numesc Pamfil Alexandra si sunt din IASI.Nunta noastra e pe 11 septembrie 2010.Am fost ceruta in casatorie de ziua indragostitilor anul trecut pe 14 februarie, iubitul mi-a ascuns inelul de logodna sub perna.Inelul de logodna mi l-am ales eu din multe alte modele.

Am uitat sa spun ca rochia mea preferata e din colectia La sposa 2010 modelul Leeds.

Buna, numele meu este Luciana.
Superba noastra poveste de dragoste a inceput acum 6 ani si jumatate, pe cand ambii ne pregateam pentru bacalaureat. Un prieten comun ne-a facut cunostinta, iar déjà de la a doua iesire in oras, simteam ca ne cunoastem de-o viata. Dupa o luna, surpriza, mi-a spus ca nu mai poate sta fara mine si ca ar vrea sa ne mutam impreuna. Fiind un copil de doar 19 ani, nu prea mi-am dat seama ce presupune asta, si cat de serios avea sa fie totul, acceptand . Marea surpriza avea sa vina 5 ani jumatate mai tarziu, anul trecut mai exact, cand ne aflam la nunta prietenilor nostri. In timp ce dansam, mi s-a soptit la ureche ceva de genul : cat mai curand vreau sa te vad si pe tine in rochie de mireasa. Am zambit usor, dar nu mi s-a parut ceva iesit din comun. L-am tratat ca pe un subiect oarecare, nefiind prima data cand aducea vorba despre cum va fi nunta noastra, si cat de frumoasa voi fi eu in rochie de mireasa. Petrecerea a continuat, iar la aruncarea buchetului ,cum este obiceiul la noi, toate fetele nemaritate, asteptau ca mireasa sa arunce buchetul, printre ele aflandu-ma si eu. Dat fiind ca sunt si inalta(am 1.80 m,iar tocurile aveau 8 cm) eu am fost cea care l-a prins. In clipa imediat urmatoare, am fost aplaudata, toata lumea ma felicita si eram chiar rugata sa nu uit sa invit si persoanele respective la nunta mea. Ulterior am aflat ca felicitarile ce-mi fusesera adresate erau cu buna stiinta, deoarece toata lumea stia ce avea sa urmeze, eu fiind singura care habar nu avea. De aici, s-a legat totul. A venit, m-a sarutat si m-a felicitat pentru buchet, iar 5 secunde mai tarziu nu mai era de gasit. Disparuse. Sincer, nu-mi dadeam seama de nimic, un pic caudate mi se pareau privirile oamenilor, care ma priveau oarecum neobisnuit. Ca un fulger m-au lovit cuvintele maestrului de ceremonii, care anunta un moment foarte important, si anume o cerere in casatorie, care urma sa aiba loc in urmatorul moment. Mi-am intors privirea, si l-am vazut pe scena, cu microfonul tremurand in mana, cerandu-ma in casatorie in fata tuturor celor prezenti acolo. Firea mea este una greu impresionabila, dar in acel moment, efectiv mi s-au inmuiat picioarele, iar cuvintele parca erau foarte greu de gasit. Am spus un DA cu lacrimi in ochi si plin de emotii, dupa care a urmat inelul, aplauzele si felicitarile celor prezenti.
Nunta o avem pe data de 04.07.2010(ziua Americii), ziua mea de nastere fiind pe 14.07( ziua Frantei).
Rochita preferata este Lambel, din colectia La Sposa 2010.
Atasat, va trimit si "inelul cu pricina".

Buna ziua tuturor!

Numele meu este Ioana-Sînziana Ţintă. În continuare veti putea "savura" povestea mea. Felicitari viitoarelor mirese!

14 Februarie 2009 – Într-adevăr data poate sugera un clişeu, însă iată şi povestea noastră: Ioana-Sînziana Ţintă şi Ciprian Călin

Era seara zilei de 14 februarie 2009. Ne întorceam de la o cină copioasă servită la un restaurant situat în vârful unui deal, in regiunea Ciolanu – Măgura din judeţul Buzău. Minunată privelişte! Îmi aduc aminte că eram încântată că primisem de la mama o capă de blăniţă albă, aceeaşi pe care o purtase în ziua nunţii. Şi asta fără un motiv special. Cel puţin din partea noastră. Destinul se pare totuşi că-şi urma cursul ca întotdeauna, nedându-ne nici un semn evident pentru a nu strica surpriza. Sau poate că nu eram în stare să îl înţeleg.
Şi iată că ne găseam în acea seară de februarie exact „in the middle of nowhere” cum ar spune americanii. Ieşisem din pădurea de la Ciolanu şi ne îndreptam spre Buzău. Oare de ce alesesem acel drum mai lung şi mai greu? În fine, detalii. La un moment dat, făcurăm un popas la Mănăstirea Ciolanu. O beznă teribilă. Şi un frig tăios! Îl privesc pe Ciprian dându-se jos din maşină, dar cum în mod habitual are tot felul de idei măreţe, nu-mi pun prea multe întrebări. În schimb, după 10 secunde mă trezesc că îmi deschide portiera şi că mă invită afară.
- Ai înnebunit? îl întreb, e frig rău şi beznă. Pentru ce vrei să ies? i-am spus cuibărindu-mă şi mai tare în scaunul confortabil. Nu primesc nici un răspuns. Linişte şi beznă totală. Ciprian! Îl mai strig încă o dată. Când colo Ciprian, aşezat în genunchi, cauta cu repeziciune ceva în buzunarul de la blugi.
În acel moment mi-am dat seama ce avea să urmeze. Răgaz de câteva zeci de secunde mi-am imaginat tot felul de scenarii. Sau mai bine zis le-am rememorat. Le visasem de atâtea ori. Nu-mi venea să cred. Simţeam un val de căldură înnăbuşitoare peste gerul crunt de afară. Îl auzeam parcă prin vis spunându-mi cât de mult mă iubeşte, şi tot ceea ce-şi doreşte să realizăm împreună. Îmi amintea de toate momentele petrecute împreună. Îl ascultam parcă de undeva de lângă mine, ca şi cum aş fi devenit martor la propria-mi cerere în căsătorie. Şi, se opri.
- Haide zi, vrei? Mă întrebă a treia oară, puţin panicat.
Atunci mi-am dat seama că trebuie să-i dau glas sufletului care striga: Spune „Daaaaa!”, nedându-mi seama că timpul se oprise în loc pentru mine. Şi, parcă ieşită dintr-o scenă reuşită a unui film romantic, cu mii de spectatori care mă aşteptau cu sufletul la gură să raspund, îi spun scurt:
- Da, aproape fără glas.
Îmi dădu un sărut fugar şi se urcă în maşină. Şi apoi linişte. Nu mai era nevoie de cuvinte. Gandurile noastre se îmbrăţişau şi privirile se sărutau. Ne zâmbeam stingheriţi, de parcă am fi fost doi copii care au consumat primul lor sărut. Da, primul din seria viitoarei familii.
Îmi oferi apoi şi inelul pe care nu reuşise să-l mai scoată din buzunar la timp. Contrar scenei tipice de film, mi-a fost puţin mare. L-am modificat la scurt timp după.

Sper că aţi savurat povestea noastră.
Am studiat cu atenţie toate colecţiile (ce-i drept fac asta de anul trecut) şi preferata mea este "Lendel" din colecţia "La Sposa 2010".
Nunta va avea loc pe data de 30.10.2010, o favorita se pare, a astrelor din acest an.
Am ataşat şi o fotografie cu ineluşul.

Buna ziua! Mult succes tuturor participantelor si sa aveti parte de nunta la care ati visat! Sa fiti voi, sa faceti ce va place, voi sunteti in centrul atentiei, e ziua voastra si trebuie sa fie asa cum o doriti! Fara superstitii, fara idei preconcepute, nu dati ascultare la toate "sfaturile" si "sugestiile"! Carpe diem!

Numele meu este Raluca Popescu, am 27 de ani, sunt din Craiova, si de 3 ani imi fac veacul prin Bucuresti! Dupa ce am terminat facultatea, le-am spus alor mei ca e vremea sa-mi incerc "norocul" pe alte meleaguri, si cum de mica visam la Bucuresti, dupa balul de absolvire am "zburat" din cuibul parintesc ca sa ma descurc de una singura, sa ma ridic frumos pe piciorusele mele! Am stat in nenumarate gazde, am schimbat joburi, am mancat si covrigi cu apa plata...au fost si suisuri si coborasuri, pana m-am "linistit" la un job stabil, un iubit dragut si la garsoniera mea (inchiriata! dar toata pentru mine!). In tot acest timp, o singura melodie imi rasuna in minte si ma ajuta sa merg mai departe: Frank Sinatra - New York, New York (stiu ca e mult spus sa compari Bucurestiul cu New Yorkul, insa pentru mine, copil din provincie, cu vise marete, care acum descoperea lumea, aceasta melodie imi dadea aripi). Nu vreau sa fiu off-topic, insa am vrut sa ma cunoasteti mai bine!
Tot Frank Sinatra mi l-a adus si pe iubitul meu, de data asta melodia Strangers in the Night, pe care am facut karaoke amandoi, si pana la sfarsitul ei ne-am dat seama ca ne regasim in versurile acestui cantec, si parca ar fi compus pentru noi! (acesta va fi dansul de inceput la nunta!).
Cererea in casatorie s-a produs la Viena, exact in ziua in care implineam 2 ani, nu ma asteptam sa se intample asta, deja excursia in sine era peste orice imaginatie a mea, un oras superb, pentru care ar trebui sa va alocati o luna, ca sa vizitati tot, si nu v-ati plictisi! Cele 4 zile cat am stat noi au fost insuficiente! Revenind la cererea in casatorie, s-a intamplat la micul dejun, la hotel, cand trebuia sa parasim orasul Viena, urmand sa plecam la Budapesta pentru inca 4 zile (avem si un bun prieten acolo). Si uite asa la micul dejun, tot puneam produse pe masa, si am vazut o cutiuta de catifea, care nu prea facea parte din peisaj!, Iubitul meu a venit cu 2 pahare de sampanie si m-a intrebat "vrei?" Atat! Eu emotionata am zis "Da" si am luat inelul, ne-au dat lacrmile la amandoi, eram cam fara cuvinte...Cand mi-ar revenit, dupa mult timp, i-am zis ca niciodata nu va putea spune ca a fost beat si nu stia ceva, fiindca a fost la micul dejun si "pe stomacul gol", daca se poate spune asa! (Am uitat sa va precizez ca eu eram imbracata in trening si cu o sapca in cap, fiindca dupa masa trebuia sa plecam la Budapesta?!). Am sarbatorit seara in Budapesta impreuna cu prietenii de acolo (Tibor si Krista), primele persoane care au aflat! Gata, nu va mai plictisesc!
Rochia care imi place este Leza, din colectia La Sposa 2010, este superba, atat de finuta, diafana!
Va pup si multa bafta!
Inelusul care l-am primit:

Va rog sa ma scuzati, in mailul anterior m-a luat valul si am uitat sa va spun ca logodna a vut loc pe 25 martie 2009, iar nunta va fi pe 03.07.2010, in Bucuresti la Crowne Plaza!

Sper sa nu fiu descalificata pentru acest lucru!

Va pup si multa bafta si spor la planificarea tuturor detaliilor!