Traditii de nunta mai putin cunoscute din zona Munteniei

Daca in trecut se punea mare pret pe traditii, astazi nunta se desfasoara in functie de dorintele si aspiratiile mirilor. Sunt cateva obiceiuri, insa, care se pastreaza si acum in nuntile moderne sau in orasele mari: furatul miresei, aruncatul buchetului, al jartierei sau schimbul de verighete. Nu despre aceste traditii cunoscute tuturor este vorba! Ci despre acele obiceiuri demult uitate, care se mai pastreaza si astazi in zonele rurale ale Munteniei.

Bradul nasilor si-al miresei. In traditia populara, bradul reprezinta belsug, tinerete, sanatate, vigoare si o viata lipsita de griji. In dimineata nuntii, mirele impreuna cu apropiatii impodobesc doi brazi cu fructe, chifle si alte delicatese. Brazii sunt purtati de tinerii necasatoriti pana la casa nasului, unde unul dintre cei doi brazi etste legat in fata portii. Alaiul isi continua drumul catre casa miresei, unde ramane cel de-al doilea brad. Impodobirea lui simbolizeaza viata imbelsugata si prospera a viitoarei familii.

Udatul alaiului de nunta. Mireasa, lautarii si alaiul de nunta merg la cea de-a treia fantana spre rasarit, numarata de la casa miresei. Pana la fantana, mireasa si un tanar necasatorit poarta un ulcior legat cu stergar tesut in casa. La destinatie, flacaul scoate apa de trei ori si, de fiecare data, impreuna cu mireasa, stropeste multimea cu un manunchi de busuioc, inmuiat in apa din ulcior. Traditia semnifica norocul de insuratoare pentru flacai si de maritis pentru fetele nemaritate.

Gatitul miresei. In paralel cu barbieritul mirelui, mireasa se gateste pentru ceremonie. Nasa, impreuna cu mama miresei si domnisoarele de onoare ajuta mireasa sa se imbrace. Iar la final nasa este cea care leaga voalul si coronita. Semnificatia acestui obicei este una cat se poate de simpla: mireasa va fi mereu frumoasa, tanara si seducatoare pentru mirela ei.

Barbieritul mirelui. Cavalerul de onoare sau un prieten bun al mirelui il barbiereste, in mod simbolic, pe ginere. Asezat pe un scaun, cu bani in buzunare si sub picioare, mirele nu trebuie sa lase lautarul sa-i ia banii. In trecut, obiceiul avea o semnificatie ritualica initiatica, ultima dintr-un intreg sir de initieri la care era supus mirele in cursul formarii sale ca barbat.

Ruperea turtei. Aduce noroc si belsug celor care mananca din ea si este una dintre cele mai vechi traditii de nunta, ce dainuie inca din vremea Romei Antice. Nasa aduce o turta impodobita cu diverse ornamente, comestibile sau nu, diferite impletituri si alte forme. In mod simbolic, turta este rupta deasupra capului miresei si toata lumea trebuie sa manance cate o bucata.

Hora miresei. “Nuneasca” se danseaza de catre tot alaiul de nunta in fata casei miresei, exact inaintea plecarii ei de acasa. Cu acest prilej, mama miresei imaprte diferite cadouri nasilor, socrilor si rudelor apropiate. Traditia semnifica fericirea si bucuria miresei care intra intr-o noua viata alaturi de alesul ei.  

Dansul gainii. Iata un obicei care inca se mai pastreaza in Muntenia, in special la sat. O femeie, fie invitata la nunta, fie bucatareasa, danseaza cu o gaina in fata nasului, care trebuie sa negocieze pretul ei. In unele locuri se obisnuieste ca nasul sa incerce sa fure gaina, care este gatita, de obicei, de soacra mica. Simbolistica? Si mireasa trebuie sa fie o bucatareasa cel putin la fel de buna ca mama ei.